MĂNĂSTIREA HUMOR
Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuiog, construita in 1530.
A fost imprejmuita dupa obiceiul timpului cu puternice ziduri de piatra, din care au dainuit pana astazi, doar turnul masiv din piatra bruta. Caracteristic la biserica manastirii Humor este acea desfasurare a picturii, in dauna decoratiei arhitecturale a fatadelor, care va deveni o caracteristica a bisericilor construite in timpul domniei lui Petru Rares. Inovatia apare la pridvor, care la Humor este deschis in patru arcade in arc frant. In interiorul bisericii sunt tablourile votive: unul prezinta familia domnitorului Petru Rares, celalalt se afla in gropnita si prezinta pe logofatul Teodor Bubuiog si sotia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv il prezinta pe Daniil hatmanul si parcalabul Sucevei si pe sotia acestuia, Anastasia. Frumoasa manastire din marginea orasului Gura Humorului are o poveste lunga si complicata. Ca si Moldovita si Probota, inceputurile ei urca in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. In acea vreme orasul invecinat nu exista inca, iar manastirea se ascundea intre codrii unei vai de rau.
Ruinele ei se mai pot vedea si astazi pe drumul care duce din oras la manastire,mai aproape de oras decat actuala biserica.Aceasta prima manastire a fost inalatata de catre marele vornic Oana, inca de la iceputul sec. XV; manastirea se ruinase si se pustiise catre inceputul sec.XVI, probabil nu fara legatura cu sirul de razboaie purtate de Sfantul Stefan cel Mare.In vremea lui Petru Rares, Humorul este cuprins in campania de restaurari initiata de domn lucrare savarsita de un mare boier, logofatul Toader Bubuioc.
Pisania ne infatiseaza inaltarea manastirii ca datorita exclusiv lui Jupan Teodor Bubuioc si sotiei sale Anastasia, dar cu ajutorul si bunavointa domnului Petru voievod (Rares). Mai mult decat atat, tabloul votiv il infatisaza pe acesta din urma,in picioare,dupa cum se cuvenea, condus de Fecioara Maria, oferind biserica lui Hristos, in timp ce ctitorul real este infatisat doar in camera mormintelor, in genunchi, oferind la randul sau biserica Mantuitorului. Mormantul insusi al ctitorului se afla in camera mormintelor, incapere pec care n-o aflam de obicei decat la manastirile ctitorii domnesti si folosite numai de familiile domnitoare.
Biserica desi se conformeaza planului obisnuit in vremea lui Petru Rares nu are turla, particularitate caracteristica pentru bisericile paracliselor bisericesti, sau servind drept lacasuri de cult unor comunitati – orase sau sate – in timp ce manastirile domnesti si bisericile domnesti au totdeauna o turla pe naos
